Felicitari cu ziua de nastere Mesaje si declaratii de dragoste Mesaje si sms de dor Felicitari pentru mame

Mire si MireasaIn viata a doi oameni ce se iubesc apare un moment special, care le marcheaza viata amindurora de mai departe, si acest moment se numeste casatoria celor doi. Nunta din cele mai vechi timpuri si pina in prezent reprezinta un eveniment plin de traditii si ritualuri.

Cu toate ca cu timpul o parte din ele au suferit modificari, totusi esenta acestora a ramas aceeasi.

Sirul evenimentelor acestei mari sarbatori a mirilor incepe inca de la cererea in casatorie si se sfirseste cu luna de miere.

Mire si mireasa cerere in casatorieCererea in casatorie in zilele noastre semnifica mai mult o surpriza de neuitat partenerei, care daca accepta cererea in casatorie devine logodnica baiatului, purtind un inel de logodna in semn ca este deja sortita altui cavaler.

Mai apoi mirele impreuna cu tatal sau cu citiva prieteni se duce la parintii fetei pentru a le cere consimtamintul acestora. Acest obicei se numeste „petitul”. Chiar daca in prezent aceasta este mai mult o formalitate deoarece parintii fetei sunt deja informati de dorinta celor doi insuratei, aceasta traditie se respecta si se termina cu ciocnirea unui pahar de sampanie si chiar o mica petrecere. In regiunile Moldovei mai este intilnit asa obicei asemanator ca „impacaciunea”, care reprezinta vizita parintilor baiatului impreuna cu el la parintii fetei pentru a face cunostinta, a da acordul si a discuta detaliile viitoarei nunti.

Nunta cununieNasii, ca niste parinti sufletesti ai mirilor, sunt considerati alaturi de miri personajii centrali ai nuntii. De obicei se intilnesc doar o pereche de nasi, insa sunt intilnite cazuri cind sunt doua. Mirii dupa ce s-au hotarit cine sa le fie nanasi, le fac acestora o vizita cu „placonul” format din vin sau sampanie, o pasare, zahar, griu, ulei etc. Acceptarea sau refuzul placonului semnefica acceptarea sau refuzarea propunerii de a le fi celor doi tineri nasi de casatorie. Nasul avea obligatia de a cumpara doua luminari, de a tine oglinda la bierberirea mirelui sau de a-l bierberi, de ai conduce pina la casa miresei si de a plati toata cununia de la biserica. Nasa insa avea obligatia de a asista la pregatirea miresei, de a scoate cununa miresei si de a o inlocui cu o basma, semn ca a devenit deja gospodina.

In ultima vreme este foarte raspindita pe linga prea cunoscuta petrecerea burlacilor unde viitorul mire cu prietenii sau dadeau o petrecere pe cinste, si petrecerea miresei care este foarte asemanatoare cu cea a barbatilor.

Dansul mirilorIn ziua nuntii de obicei se face bierberirea mirelui, care se face ori de catre nanas ori de catre un cavaler de onoare. Acesta tine sub talpa piciorului niste bani cu care trebuie sa-l rasplateasca pe cel ce il bierbereste. Daca lasa vreun cavaler de onoare sau lautar sa-i ia banii, acesta va ramine nebierberit si astfel nu va deveni barbat.

La fel in aceeasi zi are loc si gatitul miresei, la care mama, nasa, surorile si domnisoarele de onoare o ajuta sa imbrace rochia si celelalte accesorii. La sfirsit nasa ii prinde in par diadema si voalul miresei care protejeaza privirea miresei de alte mirese.

In prezent este raspindit ca dupa aceste ritualuri mirele vin la mireasa acasa, unde se va dansa hora miresei si unde nasa va rupe turta miresei deasupra capului si sa o imparta nuntasilor in patru parti in forma de cruce si apoi tot alaiul de nuntasi sa porneasca spre starea civila sau spre biserica.

Dupa inscrierea casatoriei la starea civila, unde cei doi isi vor jura iubire vesnica si isi vor pune verighetele de aur. De foarte multe ori acest ritual cu verighetele este facut si in biserica de catre preot. Dupa aceasta se va inchina cite un pahar de sampanie cu bomboane, mirii in ziua de azi pleaca spre biserica. La intrarea in biserica dar si mereu mireasa trebuie sa fie in stinga mirelui. Luminarile le sunt aduse de un cavaler de onoare si o domnisoara de onoare. Luminarile nu trebuie sa stea in aceeasi masina. In timpul cununiei mireasta sta cu nasul si cu luminarea sa, iar mierele cu nasa si cu cea de-a doua luminare. La plecarea insa din biserica, ei au voie sa fie impreuna cu luminarile acestora. In timpul slujbei mirii impreuna cu nasii sunt invitati la dansul lui Isaia unde mirii incearca reciproc sa se calce pe picior. Aceastra traditie arata ca cine primul il va calca pe celalalt inseamna ca va avea ultimul cuvint in familie. Iesirea din biserica este incununata cu un pod de flori si aruncatul griului si orezului.

Petrecerea mare sau masa mare reprezinta si ea un eveniment plin de traditii si ritualuri. Traditia este ca aceasta sa tina 3 zile si 3 nopti, insa in prezent aceasta de obicei tine o zi si o noapte, invitatii fiind a doua zi invitati la „zeama” de dupa nunta, denumita in multe localitati „ciorba de potroace”. Intrarea in incaperea unde are loc petrecerea este ca in bisrica – domnisoara si cavalerul de onoare cu luminarile aprinse, mai apoi mirii, nasii, socrii mari si socrii mici. In prezent aceasta traditie nu este mereu respectata, mirii fiind cei care intra primii pentru a intimpina oapsetii.

De obicei seara se incepe cu valsul miresei, dupa care se alatura nanasii, socri si ceilalti nuntasi. O traditie cunoscuta este furtul miresei, care este finalizata cu rascumpararea miresei de catre nas daca ea e furata pina la ora 12 de noapte sau mire daca este dupa 12 noaptea.

Un obicei care nu lipseste de la orice nunta este aruncarea buchetului. Mireasa arunca buchetul in spate fara sa se uite unde stau toate fetele nemaritate de la petrecere. Acea care prinde buchetul miresei se socoate ca se va casatori urmatoarea. Deasemenea un obicei intilnit peste tot este aruncarea jartierei. Aceasta in prezent a devenit un moment plin de umor si sexualitate deoarece s-a renuntat scoaterea acesteia cu mina in favoarea scoaterii cu dintii de pe coapsa miresei.

Dupa jumatate de petrecere are loc legatul miresei sau scoaterea voalului miresei de catre nanasa, simbolizind devenirea miresei in nevasta.

Aducerea tortului in prezent se face cu luminile stinse si cu flambarea acestuia. Taierea tortului este primul lucru facut de miri impreuna dupa cununie. Acestia se hranesc unul pe altul si mai apoi ii servesc pe toti invitatii. Servirea acestra semnaleaza că va urma „strigatul cinstei” adica oferirea darurilor. Deasemenea si traditia aducerii gainei semnaleaza invitatii ca sa pregateasca banii si darurile tinerilor insuratei. Nasii isi spalau miinele ajutati de miri si incepeau colectarea banilor si darurilor de la fiecare invitat in parte, acestuia din urma oferinui-se cuvintul pentru urari de bine mirilor.

In prezent traditia patului conjugal aproape in totalitate a disparut, insa in unele regiuni aceasta se mai respecta.

La sfirsitul nuntii are loc imbracatul miresei, care se face preponderent de catre nanasa, insa in multe si de catre ceilalti nuntasi. Mirele tinind in brate mireasa, asezati pe un scaun, sunt impodobiti cu fel de fel de paturi, perne, plapume si alte daruri. Dupa nunta, mirele trebuie sa i-a sotia in brate si sa paseasca cu dreptul pragul in caminul comun unde vor locui, pentru a o feri de rele.

Dupa cum putem vedea, nunta reprezinta un eveniment in viata celor doi insuratei plin de traditii si ritualuri, unele generale iar alte regionale, care trebuie respectate cu strictete. Fiind un moment foarte frumos, respectarea acestor obiceiuri face nunta mai interesanta, mai plina de viata si o transforma in ceva de neuitat. Si dupa cum spunea marele Napoleon Bonaparte „casatoria este fara indoiala starea de perfectiune sociala”.

Articole mai vechi din categoria "nunta, casnicie"



Scrie un comentariu